SHARE
Foto: sursadevest.ro
Ştiu că e destul de evident, dar o trecem în revistă ca să fie trecută: vin alegerile! Pe 5 iunie au loc alegerile locale din România, zi în care vom vota primarii, consilierii locali şi pe cei judeţeni. Ce e puţin diferit anul acesta, este legea partidelor, care, prin Art. 19 alin (3) menţionează că este necesar un număr de numai 3 persoane pentru înfiinţarea unui partid.

Legea partidelor este, bineînţeles, foarte bună ca intenţie, având în vedere că oferă şansa poporului român de a-şi manifesta pluralismul şi pluripartidismul. E o lege menită să reîmprospăteze clasa politică, să scăpăm de aceleaşi 3-4 partide care fac rotative guvernamentale o dată la 4 ani. Este proastă ca rezultat pentru că a fost dată la 25 de ani de la revoluţie, timp în care partidele ăstea anterior menţionate nu au investit cum trebuie şi cât trebuie în educaţie, iar acum, cu legea asta în braţe, românii, cocoşaţi de foame şi rupţi în fund de sărăcie, sunt puşi în situaţia de a-şi crea formaţiuni politice.

Roadele sunt clare: acolo unde lumea e proastă, săracă şi îndobitocită de Biserică, acolo apar partidele extremiste. Mai sunt, adeseori, identificate ca populiste, pentru că promit fix ceea ce vrea poporul, fie ele măsuri economic devastatoare (măriri de pensii deşi nu avem de unde, măriri de salarii deşi nu acoperă productivitatea etc.).

Şi, într-adevăr, după 25 de ani de nesimţire şi sărăcie, partidele extremiste pot să vină liniştite cu platforme de secol XX şi să câştige credibilitate în faţa unui popor care, cocoşat de foame, dă vina pe Occident pentru corupţia politicienilor din ţară. Un popor a cărui ultimă speranţă e religia, un popor uşor de minţit cu mesaje bombastice, promisiuni mincinoase şi sentimentul de siguranţă. Recent, 3 milioane de oameni au semnat pentru schimbarea definiţiei căsătoriei, şi asta în condiţiile în care căsătoriile homosexuale sunt deja interzise de Codul Civil. Din ăştia 3 milioane, cel puţin un milion vor vota cu partide populiste, iar de data asta, “partide populiste” s-ar putea să nu însemne PSD.

 

ŃʁɍɁ ÑVʼnϕ ԇӠבՓǓ UÇӠӔǍ LKɁā (EUROKINISSI/ilialive.gr)


 

Misiunea ta, ca cititor raţional, este să îţi informezi toţi apropiaţii în legătură cu pericolul care poate exista după 5 iunie. Trebuie, de la bunic la vecinul de deasupra care dă cu bormaşina sâmbătă dimineaţă, să stai să le explici tuturor, pe înţelesul lor, că găleata aia cu făină şi ulei o plăteşti de 100 de ori în 4 ani, că promisiunile politice sunt doar promisiuni şi aşa mai departe.

Anul acesta, alegerile locale sunt mai importante decât cele naţionale! Primarii şi consilierii care ies acum vor pune mâna pe bugete, pe regiile autonome şi pe oamenii de legătură din caracatiţa investitorilor care mişună de un sfert de secol pe lângă fiecare primărie din ţara asta. Cine câştigă alegerile locale acum îşi poate trimite lejer oameni în Parlament la toamnă , iar dacă avem ceva mai mult ghinion, ne putem trezi cu un guvern naţionalist. 

 

Ce e rău dacă se întâmplă asta?

Ca să îi explicăm şi lu’ tataia şi lu nea’ Caisă, trebuie să trecem în revistă câteva posibile scenarii. Spun posibile, pentru că s-ar putea întâmpla mai rău sau s-ar putea întâmpla doar câteva dintre ele. E nevoie de un minimum de viziune în ansamblu să înţelegem cu toţii următoarele scenarii posibile:

 

  1. Militarizarea poliţiei şi înăsprirea securităţii naţionale. Sigur, aparent pare ceva util şi bun, dar bunicii tăi sigur îşi vor aminti frica de a li se asculta telefoanele, gândul că, poate chiar în propria casă este un informator al Securităţii. La vârf, naţionalism sau nu, va exista un oligarh, un Frate cel Mare, care va avea, la un buton distanţă, acces la fiecare informaţie intimă a fiecărui cetăţean din ţara asta. Securitatea ridicată şi activitatea intensă a Serviciilor sunt un must-have pentru partidele naţionaliste, iar acest asset va deveni o unealtă propice pentru menţinerea Partidului la putere cât mai mult timp. Iar poliţia, militarizată fiind, se va ocupa ferm de zdrobirea şi anihilarea oricărui protest împotriva clasei politice proaspăt instaurate.
  2. Îngrădirea drepturilor civile şi politice. Sigur că unii se vor bucura că homosexualii nu vor mai avea voie să protesteze, sau, cine ştie, va fi din nou infracţiune, cum era în 2001, şi vom avea cazuri de oameni care vor face închisoare pentru că sunt gay, ca în Rusia de altfel. Dar azi sunt homosexualii, mâine ţiganii, apoi persoanele cu handicap, apoi cei care au venituri mici şi aşa mai departe. În cele din urmă vom ajunge la “Partidul ştie cel mai bine. Nu gândi. Partidul gândeşte pentru tine!”. Pe stilul 1984. 
  3. Declinul şi eşecul relaţiilor internaţionale. Sunt convins că Partidul va dori ieşirea din Uniunea Europeană, poate şi din ONU, însă aceste lucruri sunt foarte greu posibile. O ţară cu regim autoritar în Europa anului 2016, în contextul fluxului de refugiaţi şi al ameninţării constante a Rusiei, ar distruge relaţiile cu UE, NATO, SUA şi alţi parteneri strategici ai noştri. Iar noi nu vom fi niciodată un pericol pentru Marele Urs, oricât de mult am militariza ţara asta.
  4. Prăbuşirea economică. Să ne gândim cât de mult ar atrage un regim autoritar investitorii străini. Puţin spre deloc, nu-i aşa? Cam cât ar fi Euro în situaţia aia? Dar preţul la benzină? Şi dacă nu sunt investitori, de unde locuri de muncă? De la stat? Statul abundă de bugetari inutili şi plătiţi cu prea mult. Nu se poate.
  5. Educaţie de Partid. La cât de “bine” stă sistemul nostru de învăţământ, tot ce ar mai lipsi acum ar fi nişte lecţii modificate de Istoria României, asezonate cu ceva iubire pentru iubitul Mareşal si sfântul Căpitan legionar. Educaţia nu a fost nicicând mai performantă în România! Moarte masonilor!

 

Gândeşte-te puţin, oricât de mult ai urî homosexualii şi Occidentul, gândeşte-te serios, măcar pentru un minut, dacă vrei ca viitorul tău să arate aşa:

 

Dacă nu vrei să vezi aceste imagini în fiecare zi informează-ţi toţi colegii, educă-i şi explică-le de ce nu e bine să cadă în minciunile politicienilor oportunişti!  Mergi la vot pe 5 iunie! Şi votează un partid moderat!